Monday, December 10, 2018
Centru de recuperare medicala si fiziokinetoterapie

Pagini


Galerie

PENTAX Image PENTAX Image Leomedica_Poze_Cabinet_017.jpg

Cauta

Boli transmisibile

Astazi vom lua in discutie un subiect destul de delicat: afectiunile transmisibile prin singe (pe cale sanguina). Ne vom opri doar la cateva dintre cele mai importante si anume: SIDA, hepatita B si C.

Ce inseamna SIDA? Acronimul vine de la denumirea de sindromul imunodeficientei dobindite. SIDA este provocata de infectia cu retrovirusul HIV. Acest virus este transmisibil pe cale sexuala, prin contact cu singele, preparate din singe sau alte fluide din organism, intrapartum (de la mama la fat), prin alimentatie cu lapte contaminat. Nu au fost evidentiate cazuri de transmitere prin contact intrafamilial sau prin alti vectori, cum ar fi insectele (tintarii, etc). Aproximativ 50 -70% dintre pacientii infectati au prezentat in antecedente un sindrom acut care a urmat infectiei primare. Sindromul debuteaza la 3-6 saptamini dupa infectia initiala, cu febra, contracturi musculare, artralgii, mialgii, eruptii, urticarie, crampe abdominale, diaree si meningita aseptica. Faza aceasta dureaza 2 saptamini, apoi se intra intr-o faza de latenta clinica, ce poate dura si pina la 10 ani. Alte semne sunt reprezentate de adenopatie (imflamatia ganglionara) la doua sau mai multe grupe ganglonare extrainghinale, ce persista mai mult de 3 luni, fara alta explicatie, febra persistenta mai mult de 1 luna, diaree persistenta mai mult de 1 luna, pierderea in greutate fara dieta de slabire mai mult de 10 %, candidoza, herpes simplex, diverse forme de infectie.

O alta afectiune care se transmite pe cale sanguina este hepatita B. Este asa numita “hepatita de seringa”, dar se poate contacta si prin contact sexual sau perinatal (de la mama la fat). Diagnosticul se face prin depistarea in singe a AgHBs (in infectie acuta sau cronica),  iar IgM-antiHBc indica o infectie acuta sau recenta. Testul cel mai sensibil este detectarea AND VHB in ser, si in general nu se numara printre investigatiile de rutina.

Ca si prognostic, vindecarea survine la peste 90 % din cazuri, la 1-2% dintre adultii imunocompetenti (adica cei care au o imunitate buna) se poate croniciza, dar mai ales la batrini si copii, iar la cei la care boala a debutat in copilarie exista posibilitatea aparitiei cirozei si a  carcinomului hepatocelular.

Ultima afectiune pe care o vom descrie astazie este hepatita C. Este cel mai des asociata transfuziilor sangvine. Cazurile de transmitere sexuala si pe cale perinatala sunt destul de rar intilnite, dar exista.

Ca si diagnostic, cel mai fidel marker este detectarea Anti-VHC in ser. Ca si pentru hepatita de tip B, ecografia hepatica, punctia hepatica sau alte proceduri medicale de diagnostic se folosesc mai mult pentru incadrarea bolii intr-un anumit stadium (stadializare) decit ca si mijloc de diagnostic initial. Ecografia are o oarecare valoare de test de screening al populatiei.

Ce mi se pare interesant de stiut este ca singura afectiune care beneficiaza de un tratament profilactic (din cele trei descrise mai sus ) este doar tipul de hepatita B. Se foloseste un vaccin intramuscular deltoidian, care se face la 0,1 si 6 luni. Este stabilit ca efectul protector al acestui vaccin dureaza in medie cam 5 ani. Pentru celelalte doua afectiuni descrise mai sus nu exista o schema de tratament standard ca si profilaxie, doar masuri generale. Printre cei mai expusi sint utilizatorii de droguri injectabile, dar si persoanele cu parteneri sexuali multipli, care nu folosesc mijloace de protectie (prezervativul). Este de recomandat personalului medical folosirea manusilor chirurgicale si buna sterilizare a instrumentarului.